desertul unde Ii purtam Numele aprilie 6, 2008
Posted by cetatean in necunoscutii, religie, sport.add a comment
Trebuie sa verific ce inseamna “a lua numele Domnului in desert”… A-L folosi degeaba? A-L alatura la actiuni ale noastre care nu au nici o legatura, sau putina legatura cu El? Si cine urmareste cum este folosit Numele lui Dumnezeu? Inteleg ca limbajul vulgar este cenzurat de CNA, administratia statului cenzureaza actele de violenta impotriva diferitelor grupuri. Nu astept ca statul sa se autosesizeze cand Numele Lui Dumnezeu este luat in desert, nu suntem Israel, Iran sau mai stiu eu ce alta zona cu lege religioasa ca lege a statului. Dar avem institutii religioase al caror Dumnezeu este imprumutat de unul sau de altul in desertul gandirii si existentei lor. Azi cand CFR a pierdut la Cluj Becali a cantat din tribune “Cu noi este Dumnezeu”. Cu noi adica cu Steaua? Cu Gigi? Impotriva CFR-ului? Unde L-am implicat pe Dumnezeu si de ce nu se sesizeaza nimeni. N-are asta un duhovnic pe care sa il asculte? Nu exista nici un Defendor Dei in toata scena religioasa din Romania?
Cu noi este Dumnezeu? Ce urmeaza dupa?…
Normalitatea abnormalitatii aprilie 3, 2008
Posted by cetatean in sport, will to educate.add a comment
Un arbitru ia o bricheta in cap. Opreste meciul. Acelasi arbitru care arbitrase un meci in care un jucator primise un surub in cap si unde nu oprise meciul.
Consecinta – normalitate. Meciul e oprit, echipa gazda pierde la masa verde. Pe legislatie…
Doar ca noi nu suntem normali. Si reprosul ce mi se aduce este ca gandesc aceasta situatie prin prisma normalitatii altor campionate din alte tari. Si asta e un repros al unor persoane care gandesc fotbalul, care il vor ca in celelalte campionate. Rezolvarea spun acestia trebuie facuta prin metodele noastre care ofera normalitate abnormalitatii.
Refuz sa cred ca trebuie sa instituim abnormalitatea ca normalitate. Refuz sa cred in formele fara fond la aproape doua decenii dupa ‘89. A primit o bricheta in cap, a oprit meciul si pedeapsa s-a decis in functie de regulamentele internationale. Tot ce trebuie sa facem este sa observam ca aceleasi regulamente sa fie aplicate si la brichetele ce vor veni. Sa fortam prin cei care s-au implicat punand sigiliul functiei lor pe decizia asta (de exemplu presendinte). Nu instituirea abnormalitatii ca normalitate este raspunsul doar pentru ca nu reusim sa functionam normal, ci fortarea normalitatii, apararea ei.
